Declin

Într-un bar nocturn, non-stop,
Uitat în crame-i mirosul de vin,
În damf de whisky, smog de sigar,
George al meu pare-n declin

Un shaker agitat ca la circ
De al sticloanţelor magistru,
Natură moartă cu contur absent,
Scânceşte-a gol paharul, tristu'

Vid de idee jur-împrejur
Tăcere neagră, absorbantă,
Iremediabilul declin
În care sub asalturi de absint
E declarat non-grata orice vin

Rafturi rânjind din etichete,
Ispititoare ca sirenele fantome,
Hai, George, să plecăm,
Ne-mbălsămează, vii fiind,

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Agatha Grigorescu-Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voluptas

Privesc cu detaşare pe scenă de la stal,
cum ai intrat în rolul gândit de autor,
încât îndrăgostitul de mine-i un decor,
în care voluptatea-ţi se-ntinde abisal

Mă perpeleşte-n dogoarea din deşert,
dezvăluind nuanţe sub orbitoarea-i rază,
hai, toarnă-mi apă pe trupul slab, inert,
de dune de nisip salvează-mă, tu, oază,

De cumpene ora fântânilor e anunţată,
Sărutu-ţi, pansament pe buzele crăpate,
Pecete otrăvită pe ultima iubire eşuată,
Zvon de Yvonne, delir peste cetate...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Ion Vinea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Funeste mâni

Presimt
Funeste mâni, care îmi strâng astăzi
Cu forţa voastră brută cărţile damnate
Voi îmi veţi cartona odată
Opera omnia, de lux

Visez,
Funeste mâni, cum, furioase, buzele vor cere
Să le daţi foc
Şi veţi ţine în căuşul scatoalcei
– Reci şi improvizate scrumiere –
Cenuşa spulberată de palele de vânt.

Şi plâng...
Veţi fi la fel de noduroase atunci, funeste mâni.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vie

Ciorchinii negri vor ajunge-n doage
Supraexpuşi la raze ultraviolete
Se lasă sărutaţi de-apetisante fete...
La Dionyssos toamna să se roage?

Amurgul nu-i Pinot noir, e doar rozé
Mere stând să cadă îmbie la păcat,
Erotic anotimp, ce-i pus pe dezbrăcat,
Şoptind: "de dragoste nu e, nimic nu e"

Policrom şi tainic e codrul de stejari
Doi câte doi se rătăcesc pe-ale lui cărări,
Pe-acolo unde de demult haiduci călări
Fugeau în trap cu prada înspre Nicăieri

Se aude cum în crucea nopţii fierbe mustul
– E frământare, reverie, contemplare –
Iubito, refuză amintirea, refugiul în uitare,
Amprenta mâine mele îţi memorează bustul...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Ion Pillat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odaia bunicului

S-a dărâmat de-atâta timp bordeiul
În care vieţuia, cu soaţa lui, bunicul,
Uitase- Aspada la foc mic ibricul,
El bea titiun, c-aşa avea obiceiul

Se mai păstrează în "odaia bună"
Tabloul sepia de ţanţoş jandar'
Pe ea mustaţa perpelind-o pe jar
A fost, ăl veac, o dragoste nebună

Şi patul de fier, cu chilota aruncată,
Lângă iia de in cusută-n Bucovina
Îl divorţase zăpăcita. A cui să fie vina?
Şi trei copii umpluseră ograda toată

Pendula-i de decor, iar cucul e stricat,
În linişte se-ascunde amintirea-n scrin
Dar zgomote bizare de unde oare vin?
Se-aude, ancestral, un scârţâit de pat!?

parodie de Constantin Ardeleanu, după Ion Pillat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba noastră

Limba noastră-i deţinuta
Ce-a zăcut în puşcării
Cea care-a făcut pe muta
În kirkizele pustii.
Limba noastră-i rană vie
De la jugul cel străin,
Cea care a vrut să fie
Sângele un strop de vin.
Limba noastră e o doină,
Deseori în somn cântată,
Apa vie dintr-o moină
Peste faţă picurată.

Limba noastră-i grai de mamă
Mângâioasă, ce nu minte,
Povestindu-ne "O samă
(Din hrisoave) de cuvinte".
Limba noastră-i solz de peşte,
Pe post mândru de taraf,
Debitul de Nistru creşte

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Alexei Mateevici
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Himeră

Mărturiseşte-mi, dacă vrei, hidalgo trubadur,
Cu vers îmbietor viclean şi parfumat de fragă,
Prea cunoscut de-abandonate dive ca sperjur,
Tam-nisam, paradoxal, de ce-ţi sunt dragă?

Refuz enumerarea din palmaresu-ţi ludic
Şi gesturi gratuite, cum lesne fac codoşii,
Refuz exagerarea, chiar şi-n registrul mitic,
Prefer iubirea ca un coş plin cu garoafe roşii

Refuz s-ajung în anecdote de bistrou la Capşa
Să retrăiesc abia trecuta probă de-anduranţă,
Fragilă par, dar fii prudent, îmi sare iute capsa
O serenadă fie. Dar nu-ţi accept nici o romanţă!

parodie de Constantin Ardeleanu, după Claudia Millian-Minulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada proprietarului evacuat

Iată, frate, timpul s-a schimbat
S-a dus naibii dictatura
Sunt pe punct de-a fi evacuat
Ieşi afară! Ţine-ţi, gura!

Eu, desigur, nu am chef să plec
De vilă dispun cu acte
Şi credit cu dobândă la CEC
Tot dovedit cu contracte,
Şir de multe zerouri, sume
Am băgat în reparaţii,
Nu-mi arde azi de proaste glume
Pe la Curtea de casaţii

Am stat aproape trei decenii
Am construit şi garajul,
Cum noaptea să nu ai vedenii
Somat fiind: fă-ţi bagajul!
De asta vinovat e statul
C-aşa abuzuri şi-a permis

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după George Topîrceanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trântorul

Taie frunze la câini, conduce-un Mercedes,
Babacu' tunuri grele a dat în tranziţie
De-n top de barosani e pe-a zecea poziţie,
El, câinele de pază la ultimul congres,

"Am stofă de Rotschild" se laudă ades...
Junele fecior nu are nici o inhibiţie
Conturi tocând în aventuri de perdiţie,
Cu trufandale-balerine, dându-i ghes,

În ţol de Occident ginu-l bea cu ţoiul,
Joacă în ritmuri de manele ţonţoroiul,
În Tei, ca el, nu mai exist' aşa bărbat

Pe prima pagină apare-n presa de cancan,
Şi când de vicii varii e doldora pătat
Se miră: "mais où sont les neiges d'antan?"

parodie de Constantin Ardeleanu, după Mateiu Caragiale
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şaua pe cal

(După Mihai Eminescu – Sara pe deal)

Seara, în bar, stă şi se uită cu jale:
În buzunar, nu prea mai are parale,
Iar împrejur sunt multe fete frumoase
Ce l-ar iubi, căci multe sunt păcătoase.

Muzica lui se-aude iară şi iară,
Ochii lui mari se pierd în fum de ţigară,
Sus, pe tavan, scapără leduri mărunte,
Iar un beţiv vrea să-l sărute pe frunte.

Parcă ar şti ce necăjit e, săracul,
Că nici acum n-a reuşit să ia bacul
Şi-a învăţat (vreo două zile, tot anul),
Dar n-a ştiut unde să meargă cu banul.

Dac-ar putea, ar vrea în timp să se-ntoarcă
La primul an (sunt mulţi ani de când încearcă)
Şi nu e prost, dar bacul ăsta e, parcă,

[...] Citeşte tot

parodie de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel, după Mihai Eminescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!