Grădina publică

Uvertura lui Souppé la "Cavaleria uşoară"
În foişor, în ritm cu caii, fanfara tropotea
Câte un trombonist golea alama de salivă
Iar cavalerul de la roşiori, prin gând, gonea

Grădina se bucura de-a verii toridă ultimă zi
Uite-l pe poetul Tonegaru cum trage din Kent,
Se inspiră la greu din decadenţii din Montmartre,
Deşi în liceu la franceză a rămas corigent.

N-aveam pretenţia pe Alexandru suit pe Ducipal
Să-l evoc. Îmi trebuia un contemporan mai cu fler
Dar am aflat că-n trapul din Mai de la Băneasa
L-a trântit o iapă pe-acest gomos domn cavaler

Lăzăristele se hârjoneau pe spaţiul verde interzis
Exersând săruturile din filmele de Hollywood,
Cum a putut să moară prinţul operetei, Leonard,
Şi-atâtea lepre să trăiască, destinule crud?...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Constant Tonegaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu cum s-a făcut

Un basm cu "a fost ca niciodată"
Juneţea mea e tot mai depărtată,
Bustu-mi ţeapăn umil s-a lăsat
Nu mai atrage, din mers, pe bărbat

Unde-a dispărut plimbatul pe alee
Şi curiozitatea de a fi femeie?
Îmi face rău când mi-l reamintesc
Solfegiul din primul "Te iubesc"

Jurând, nu mă mai urmează cavalerii,
Fructele s-au pârguit în miezul verii,
Iar aerul pe prispă miroase a complot
Din mărul roşu s-a fabricat compot

Da. Basmul cu "A fost ca niciodată",
Rostit c-o voce tot mai sugrumată,
E împărţit, după căderea unui astru,
'Nainte şi după o mie nouă sute patruşpatru...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Magda Isanos
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi fauna

Bouri, zimbri carpatini, răcanii,
Pe fronturi străine numără banii,
Din vitejia străbunilor, insolent,
În urbe ne aminteşte-un monument

Zeloşi, civilii le-ntocmesc deconturi,
Diurnele-n parai pe aspre fronturi,
Scad plumbii cu plumbul din birou,
Căpuşe parazite pe lângă brav erou

Ca taurii, conchistadorii năvăleau
Pe trepte de palat. La Glorie cerşeau...
Iar Gloria, exces de selectivitate,
Nu-şi descuia centurile de castitate.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafărul nostru

Tembelul contestării
acrit de neputinţă...
Invidia, de fapt asta e,
invidia.
Dar râsul strident,
râsul, de ce?
Incredibil, Demiurgul Poeziei,
luceafărul Eminescu,
e socotit nebun.
Când îl vei vedea pe poenar,
aruncând cu piatra,
în muntele ce-l năuceşte,
deja ştii: rana-i mortală...
Minţi, invidiosule, minţi,
am protestat, Eminescu a
fost otrăvit.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo

Cu Heine ori cu Goethe
Voi sta la taclale,
Cu subiecte colosale
Spre infinit de asimptote

Homer m-ar desluşi
Cum vede magic lumina;
Ştiind ruseşte, nu elina,
Prin esperando l-aş citi

Sătul de savantlâcuri
Cu Beatrice m-aş plimba
În parc de soi, pe undeva,
Unde-aş pricepe alte tâlcuri.

Şi tupeist cum sunt din fire
Ca toţi înalţii de o şchioapă,
I-aş pregăti, viclean, o trapă,
Terestru-aş pune de-o iubire.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poartă

Sunt arbore mărunt, misterios,
Şi nu mă mir că-s doborât
În peisagiu îmi zic unii că-s urât,
Se schimbă-n timp ideea de frumos

Retează-mă, toporule, dintr-una
Cum la Bourboni făcut-a ghilotina.
Călăii execută, nu ştiu mila
Şi conformistă-aplaudă tribuna.

Răbdători, sculptaţi esenţa rară
În ea se-ascund mesage incifrate
Nu-s oarecine, cum cred neofiţii

Nu aruncaţi aiurea vorbe de ocară
Peste materia cu forme-adevărate...
Contează că mă neagă neciopliţii?

parodie de Constantin Ardeleanu, după Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te apropii

Cunoscut episod trist
Cu vânătorul voyeurist,
Zeiţa în superba-i goliciune
Cum de-ai privit-o, spurcăciune?

Ce cruntă răzbunare pe Diana
De par-ar fi muşcat-o iguana
Flăcăul îndrăzneţ avut-a ghinion
Şi-i constelaţie, sărmanul Orion.

Din mit nimic n-am învăţat
Şi m-am holbat la poezie ca năuc
O simt cum se apropie-apăsat...

Pe cerul liricii este al meu destin.
Răsfoiţi-mă, douămiişti, puţin,
Am fost cândva giganticul Beniuc!

parodie de Constantin Ardeleanu, după Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara

A-mbrobodit seara Pământul
Soarele s-a dus, căruntul,
Şi măreţul, şi măruntul,
Doar cu timp iar bate vântul,
Ca şi cum s-a frânt cuvântul
Şi rămâne, tainic, punctul.

XII
De-ai fi un schit uitat pe munte,
M-aş căţăra pe brânci până la tine,
Orbit de aura icoanei bizantine,
Cer nesfârşit, fragilă punte

Surâs candid, apetisante buze,
Pe coardă, sânii atacaţi pieptiş,
Ah, albe coapse pipăite pe furiş
Şi-n vâlvătăi dorinţele-mi confuze

Ca două tăuri ochii ţi-s adânci
Ţi-s sclav, aştept a-mi da porunci,

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Dan Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

Moartea dă la babaroaze
Să vezi, trecătorule, faze!
Unu-unu! Steag la poartă...
Mi-a venit oare sorocul?
Ia s-o necăjesc pe hârcă
Să văd, scârba, cum se poartă:
Moarte, ai al şansei soft?
Eu mi-s Pană, dau opt-opt...!
Şi mă veşnicesc prin Artă!
Unu' Saşa

parodie de Constantin Ardeleanu, după Saşa Pană
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contraste

Destinu-mi, cu lumini şi umbre,
Zile cu mare fast sau sumbre,

Bizon bizar cu mândră coamă
Şi şoarecele nebăgat în seamă,

Pe marea tulburată, iolă,
La ţărm, saltea uşor frivolă,

Voinic rotindu-şi buzduganul,
Plăieş fricos prins cu arcanul,

Adolescentul plin de coşuri,
Amantul împroşcând reproşuri,

Retras ca Daniil Sihastrul,
Tătarul ce dărâmă castrul,

Inofensiv ca popândăul,
Muşcând, din lanţ scăpat, dulăul,

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după George Călinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!