Parodii
7 distihuri cu iz etern despre Maia Morgenstern
Să aflu adevărul, Maia, superbețe antică,
Scoate-ți maieul, într-un halou de maieutică!
Maia, când jucai pe Maica Preacurata, Donna Alba,
Nu m-ai zărit de-a stânga lui Iisus? Eram Baraba!
Gheara iubirii-o simt, paralizantă, peste stern,
Când ca pe-un unchi mă mângâi, o, Maia Morgenstern!
De ce, ca pe-un luceafăr, te-ador și te-adorm, Maia,
'Nntr-o scorbură de morcov? Cumplit de simplu: D'aia!
Sfârșit de primăvară dulce... Devii toridă, Maia,
Topit în vers pervers e orice cânt naiv. E mai... A!
Ce pâine rotundă, pufoasă și rumenă-i iubirea, unică Maia,
Să nu înnebunești când știi că-i frământată din trupul tău maia?!
Te urc pe Himalaya, din dâmbul meu, Copou,
Ce vârf inaccesibil, Maia, sacerdotalul tău popou!
parodie de Constantin Ardeleanu, după Emil Brumaru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alt distih cu iz modern despre Maia Morgenstern
Fumează Maia (pufăie samovaru')
Picior peste picior, citind Brumaru...
parodie de Constantin Ardeleanu, după Emil Brumaru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un distih cu iz etern pentru Maia Morgenstern
Baudelaire mi-a spus: să te-apropii de Maia
Nu ajunge s'ai cultură, ci chiar cultura Maya!
parodie de Constantin Ardeleanu, după Emil Brumaru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Șah
Eu mut c-o noapte albă,
El răspunde c-o sâmbătă neagră.
Eu atac la Lilieci,
El îmi amenință matca.
El îmi promite schuster mat,
Eu de-ngrijorare la pat cad,
Îi leg calul de un turn
Dar el cu nebunii forțează
Ca să mă descopăr,
Răspund viclean la haș trei
Pregătindu-i o a treia țeapă,
S-a prins și se retrage strategic,
Îi ofer momeală o piesă,
Câștigând o calitate,
Dar, vai, tabla (ca și viața-mi)
E din ce în ce mai goală!
O să-ți dau șah zise cu tupeu,
Cu violența copitei de cal.
Și ce dacă? parez eu
Am remiză la șah etern.
[...] Citește tot
parodie de Constantin Ardeleanu, după Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emoție de... iarnă
A venit iarna, înfofolește-mi inima cu ceva,
C-o cergă, ori mai degrabă cu sânu-ți doldora
Mi-e frică să n-o roiești, câteodată,
iar eu să rămân zgribulit, cu buza umflată,
să-ți ia mințile helvetul acela cu francul,
să preferi Postăvarului Mont Blancul...
Și-atunci, cobor alert pe trambulină,
crucificat în zbor planat pe schiuri,
m-o răsplăti c-o șoaptă vreo blondină
și frica o voi stinge-o cu rachiuri!
parodie de Constantin Ardeleanu, după Nichita Stănescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret
Nu pretind a fi decât
un neant de necuvinte
care tace
parodie de Constantin Ardeleanu, după Nichita Stănescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem
Recunoaște, dacă într-o clipă de neatenție,
ți-aș săruta călcâiul lui Ahile,
nu-i așa că toată viața ai purta numai șlapi,
pentru ca pielea ta să rețină vulnerabilul sărut?
parodie de Constantin Ardeleanu, după Nichita Stănescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem acuzator
Încă e o vreme absurdă
Cu banul poți face ce vrei,
Să-l risipești la femei,
Încă e o vreme absurdă,
Încă se dispută războaie,
Românul la asalt e bun,
La bancă a mai dat un tun,
Încă se dispută războaie,
Încă malaxează show-biz-ul,
În calde paturi, portofele reci,
Nouăzeci-șaizeci-nouăzeci,
Încă malaxează show-biz-ul,
Încă-s miliardari și paúperi,
Ghiftuială și foamete încă,
Mahalaua râvnește la șuncă,
Încă-s miliardari și paúperi,
[...] Citește tot
parodie de Constantin Ardeleanu, după Radu Cârneci
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei lucruri
Ahoe, rugbystul amețit, Poetul,
În templul vieții-a pus temei
Pe-ale lumii ăsteia miracole trei:
Vinul, balonu' oval și sonetul.
Vin roșu, sânge de Christos,
Cât în Bizanț ortodoxia toată.
Treaz nu m-ați văzut vreodată,
Ritual de habotnic zelos.
Mă-ntrebați cine-am fost eu?
Într-o grămadă linia întâi.
Căderea mea? E saltu-n eseu
Și un oval drept pernă-n căpătâi...
Prin vin și rugby viețui poetul,
Dar îl făcu nemuritor Sonetul!
parodie de Constantin Ardeleanu, după Tudor George
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alexandru refuzând apa
Sub cort, împăratul vestit, Macedon,
Făcuse popas în drumul spre est...
Burdufuri de apă cărau monoton
Soldații spre el supușenie-n gest,
Coif plin de răcoare unu-i întinse,
Morgana, Alexandru mai c-o atinse,
"Pentru cine-i adusă apa, s-o bea?"
Întrebase, vlăguit, Suveranul,
"Pentru copii. Dară Măria Ta,
Umple-și cât vroiește paharul!"
Atunci, Alexandru aruncă o privire
Spre dunele revărsând nălucire,
Soarele, jeratic atâta zvârlea din cuptoare
Că aerul avea suprafețe rănite,
Palmierii transpirau cu sudoare,
Rostind spre cer jelanii cumplite,
Razele împrăștiau flăcări alb-pale,
Nisipul dădea foc la sandale...
Coșmar și panică de-apocalipsă...
Sporeau vâlvătaia coifuri de-argint
[...] Citește tot
parodie de Constantin Ardeleanu, după Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
